# Lada de zestre și uneltele de tors și țesut

> Oprirea 9, Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humulești

Printre puținele obiecte originale rămase de la părinții scriitorului se numără lada de zestre, vârtelnița, sfeșnicul, opaițul, pieptenii și lavița. Uneltele de tors și țesut erau nelipsite din casa oricărei gospodine.

- Unde: Camera de locuit (odaia mare)
- Perioada: sec. XIX
- Material: Lemn, lână, cânepă
- Înregistrare audio (1:05): https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/media/neamt/audio/muzeul-memorial-ion-creanga-humulesti/ro/icr-09.mp3
- Pagina opririi: https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-lada-de-zestre-si-uneltele-de-tors
- Pe harta interioară: https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/harta-interioara?stop=ion-creanga-lada-de-zestre-si-uneltele-de-tors

## Textul narațiunii

În această cameră se păstrează câteva obiecte originale, rămase de la părinții lui Ion Creangă: lada de zestre, o ladă pentru lucruri, vârtelnița, sfeșnicul, opaițul, pieptenii și lavița. Lada de zestre era un obiect important: în ea își aducea mireasa, la căsătorie, țesăturile lucrate de-a lungul anilor. Smaranda, mama scriitorului, venea din Pipirig și a fost, după mărturia fiului ei, o femeie hotărâtă să-și vadă băiatul „popă”. Priviți apoi uneltele de tors și de țesut: furca, fusul, vârtelnița. Fiecare gospodină trebuia să le aibă. Din lâna oilor și din cânepa din grădină ieșeau haine, ștergare, țoale și scoarțe. În „Amintiri” apare adesea mama torcând sau țesând, iar Nică fuge de la treabă ori de câte ori poate. Aceste obiecte simple ne arată cât de multă muncă ascundea viața de zi cu zi a unei familii de țărani de la mijlocul secolului al XIX-lea.