# Hartă interioară — Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humulești

## Casa

- Camera de locuit (odaia mare): Singura încăpere de locuit pentru părinți și opt copii: soba cu horn, prichici și cuptor, patul și leagănul, culmea cu straie de sărbătoare, lavițele, icoanele, ceaslovul, lada de zestre și uneltele de tors și țesut.
- Tinda: Încăperea de la intrare, din care se trece în camera de locuit și în cămară.
- Cămara și urcarea în pod: Încăperea de provizii, din care se urca în pod.
- Prispa și exteriorul casei: Casă de munte de la începutul secolului al XIX-lea: bârne de brad îmbinate în coadă de rândunică, lipite cu lut și paie și văruite; acoperiș în patru ape din draniță; prispă pe trei laturi.
## Curtea

- Curtea gospodăriei: Fântâna cu cumpănă, beciul, căruța și, sub un acoperiș de lemn în spatele casei, obiecte de gospodărie și unelte agricole.
- Spațiul expozițional și bustul scriitorului: Amenajat la redeschiderea din 2024: panouri foto-documentare, un ecran interactiv, reproduceri fotografice și bustul lui Ion Creangă.

## Opriri în ghid

- [0. Bun venit](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-bun-venit.md): . Bine ați venit la Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humulești. Acest ghid audio vă însoțește prin expoziție: scanați codul QR de lângă fiecare exponat sau alegeți oprirea din listă.
- [1. Casa din Humulești](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-casa-din-humulesti.md): Prispa și exteriorul casei. Casa părintească a lui Ion Creangă a fost ridicată în jurul anului 1830 de bunicul său, Petrea Ciubotariul, și dată ca dar de nuntă în 1835 lui Ștefan și Smarandei. Este o tipică locuință de munte de la începutul secolului al XIX-lea.
- [2. Placa memorială de la centenar](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-placa-memoriala-de-la-centenar.md): Prispa și exteriorul casei. În 1937, la centenarul nașterii scriitorului, la inițiativa lui Nicolae Iorga, pe peretele de răsărit al casei a fost fixată o placă de marmură. Inscripția spune: „Aici s-a născut și a petrecut anii copilăriei Ion Creangă, 1837–1889”.
- [3. Tinda](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-tinda.md): Tinda. Tinda era încăperea de la intrare, strămoșul holului de astăzi, din care se intra în camera de locuit și în cămară. Podelele erau peste tot lipite cu lut și acoperite cu țoale de lână țesute în casă.
- [4. Soba cu horn, prichiciul și cuptiorul](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-soba-cu-horn-prichiciul-si-cuptiorul.md): Camera de locuit (odaia mare). Soba mare cu cuptor și horn este locul cel mai iubit din „Amintiri din copilărie”. Creangă o descrie cu stâlpul hornului, prichiciul vetrei și cuptiorul pe care se jucau copiii de-a mijoarca.
- [5. Patul, leagănul și culmea cu straie de sărbătoare](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-patul-leaganul-si-culmea-cu-straie.md): Camera de locuit (odaia mare). Lângă sobă se află patul din scânduri și leagănul copilului mic, iar deasupra, pe culme, atârnă costumele populare de sărbătoare din zona Neamțului. Familia avea opt copii, așa că leagănul era mereu ocupat.
- [6. Lavița și șezătorile de iarnă](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-lavita-si-sezatorile-de-iarna.md): Camera de locuit (odaia mare). De-a lungul pereților de est și sud se întinde lavița, banca de lemn pe care se adunau vecinii la șezătoare. Aici, copilul Ion a ascultat povești, proverbe și ghicitori care au hrănit mai târziu scrisul său.
- [7. Ceaslovul lui Nică](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-ceaslovul-lui-nica.md): Camera de locuit (odaia mare). Pe măsuța înaltă din mijlocul camerei stă la loc de cinste ceaslovul, cartea de rugăciuni după care Ion Creangă a învățat să citească. El amintește de una dintre cele mai hazlii scene din „Amintiri din copilărie”.
- [8. Colțul icoanelor: Sfântul Nicolae, ștergarele și sânzienele](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-coltul-icoanelor-sfantul-nicolae-stergarele-si-sanzienele.md): Camera de locuit (odaia mare). În colțul de răsărit stau icoanele vechi ale familiei, între care una a Sfântului Ierarh Nicolae, patronul satului. Ștergarele și florile uscate agățate la grindă înfrumusețau casa și, după credința populară, o păzeau de duhurile rele.
- [9. Lada de zestre și uneltele de tors și țesut](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-lada-de-zestre-si-uneltele-de-tors.md): Camera de locuit (odaia mare). Printre puținele obiecte originale rămase de la părinții scriitorului se numără lada de zestre, vârtelnița, sfeșnicul, opaițul, pieptenii și lavița. Uneltele de tors și țesut erau nelipsite din casa oricărei gospodine.
- [10. Cămara și podul](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-camara-si-podul.md): Cămara și urcarea în pod. Cămara era încăperea de provizii, din care se urca în pod. La sărbători, în podul caselor se făceau afumători pentru carne și cârnați.
- [11. Curtea: fântâna cu cumpănă, beciul și uneltele gospodăriei](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-curtea-fantana-cu-cumpana-beciul-si-uneltele.md): Curtea gospodăriei. În curte se află fântâna cu cumpănă, beciul, o căruță, iar în spatele casei, sub un acoperiș de lemn, sunt expuse obiecte de gospodărie și unelte agricole cu valoare etnografică.
- [12. Bustul lui Ion Creangă și spațiul expozițional](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/ghid/ion-creanga-bustul-lui-ion-creanga-si-spatiul-expozitional.md): Spațiul expozițional și bustul scriitorului. Vizita se încheie la bustul scriitorului și în spațiul expozițional amenajat la redeschiderea din 2 iunie 2024, cu panouri foto-documentare, un ecran interactiv și reproduceri fotografice. Muzeul a fost vizitat anual de peste 40.000 de oameni.

- [Pagina web](https://museu-ion-creanga.neamt.rdcopilot.com/harta-interioara)