3 / 12
Oprirea 3Tinda
Tinda
Tinda era încăperea de la intrare, strămoșul holului de astăzi, din care se intra în camera de locuit și în cămară. Podelele erau peste tot lipite cu lut și acoperite cu țoale de lână țesute în casă.
- Perioada
- sec. XIX
- Material
- Podea de lut lipit, țoale de lână
- Unde se află
- Tinda, casa
Citește textulAscunde textul
Textul narațiunii
Ați intrat în tindă, încăperea de la intrare, pe care am putea-o numi strămoșul holului de astăzi. Casa are doar trei încăperi: această tindă, camera de locuit și o cămară. Doar una dintre ele era cu adevărat pentru locuit, deși aici au crescut opt copii alături de părinți.
Priviți în jos: podeaua nu era din scânduri, ci din lut lipit, acoperit cu țoale de lână lucrate în casă de mamă și de surori. Ușa este joasă, iar ferestrele mici: pe vremuri, în locul geamului se punea o piele subțire de bășică de porc, prin care lumina abia trecea. Iarna, tinda ținea frigul departe de odaia în care dormea toată familia.
De aici, în „Amintiri”, micul Nică pleca la școală, la scăldat sau, uneori, fugea de-acasă. Continuați spre camera de locuit, inima casei.